Cine nu le urăște? Dar eu nu mă refer la seringi, mă refer la...
Viespi. Le urăsc. Îmi vine să le omor! Azi m-a pișcat una! Nu îmi vine să cred cât de enervante sunt! Pur și simplu, fugeam, când m-am lovit frontal de una, iar ca pedeapsă m-a înțepat pe spate, în zona mușchiului trapez - sau zona gâtului cu cei care nu iubesc anatomia.
Dar ce face acul unei viespi un coșmar teribil (nu ca atunci când ai rămas fără pizza, mă rog...)? Ei bine, după o cercetare am descoperit.
Conform site-ului „HowStuffWorks”, un site foarte interesant, scopul acului și al veninului (sper că știați că viespea are venin) este de a imobiliza insectele pentru a facilita transportarea acestora la cuib. Mă rog, pentru insectele mici, acul acesta e ca o adevărată armă de atac. Dar pentru noi? Ei bine, viespea ne consideră ostili și dușmanii ei (sau poate invers), iar acul trebuie să fie destul de dureros pentru a ne îndepărta. Deși suntem de nu știu câte mii de ori mai grei decât ea, tot simțim durerea profundă, enervantă a acului.
Ca să rezum cum funcționează acul, vă voi spune pe scurt că durerea, în primul rând, este transmisă la creier prin neuroni: „Hey, vezi că ai călcat pe ceva ascuțit, bravo, acum fugi” sau „Ți-a tras Ana o palmă, ferește-te de a doua” etc. Veninul viespii face ca țesuturile din jurul înțepăturii să se dezintegreze, iar când unul din ele e un neuron (adică mereu)... au. Norepinefrina face ca sângele să stagneze, astfel veninul cauzează mai multă durere, până când, diluat, reușește să plece cu sângele (binecuvântat fie momentul acela). În final, hialuronidaza face ca veninul distrugător de celule să se răspândească la alte țesuturi prin membranele celulelor, legăturile dinte ele, astfel apărând roșeața. Și de aceea simți că nu te-a pișcat un ac, ci a trecut un bolovan prin tine.
Sper că nu v-am plictisit cu detaliile despre necruțătoarea „vine la tine să te înțepe”, vreau să spun viespe. Cu stimă,
Pintilie Sebastian
luni, 30 iunie 2014
vineri, 27 iunie 2014
Filmele și IMDB
Recunosc, sunt un cinefil. Asta înseamnă că îmi plac filmele. Le iubesc, le ador. Pur și simplu.
Ei bine, dacă vă întrebați ce filme prefer, vă zic: acțiune, adventură, sci-fi, fantasy, animație. Nu îmi place horror-ul, nu neapărat că mi-e frică, dar nu mă încântă. Nu mă interesează.
Cred că ați auzit expresia „Ce film bun am văzut!” sau „Ce film îmi recomandați?”. Ei bine, majoritatea oamenilor văd filmele, dar habar nu au nimic despre ele. Adică habar nu au cine joacă în ele, cine regizează, în ce an a fost lansat... de genul. Și nu îmi place chestia asta.
Frate, dacă vezi un film, te duci la cinema... nu te duci și alegi atunci. Te uiți, acasă, pe magicul, infailibilul, dumnezeiescul IMDB, adică Internet Movie Data Base, unde găsești: an, regizor, actori, câștiguri, notă, gen, poster, trailer, imagini, trivia, gafe, citate din film... informații despre actori/regizori etc.
Mereu fac asta, dar eu nu mă duc la cinema. Mi se pare scump să dai 15 lei pe un bilet, să-ți mai iei niște popcorn de 2 lei, o Coca Cola la jumătate de litru la 4 lei, să stai 2 ore sau cât durează filmul, să te uiți la el (nu uitați să postați pe Facebook că faceți asta!!!) și apoi să te lauzi „am fost la cinema”.
Le văd frumos de acasă, HD, calitate 1080 pixeli pe 1900 și ceva, stând pe pat, comod, cu un bol de popcorn plin, de care pot face încă 4, și tot 2 lei dau pe grăunțe (sunt mai ieftine decât la microunde), 6 lei pe o sticlă de 2.5 l de Cola, dar nu postez pe Facebook asta.
Dacă vă întrebați, actorii mei favoriți sunt G. Butler, S. Stallone, A. Scwarzenegger, N. Cage, și Dumne - adică Morgan Freeman. Filme preferate - Olympus has Fallen, Rambo (1, 2, 3, 4), The Dark Knight, Terminator, Lock Up, Knowing etc.
În final, nu uitați să cercetați atent review-urile de pe IMDB înainte să vedeți filmul. Cu stimă,
Pintilie Sebastian
Ei bine, dacă vă întrebați ce filme prefer, vă zic: acțiune, adventură, sci-fi, fantasy, animație. Nu îmi place horror-ul, nu neapărat că mi-e frică, dar nu mă încântă. Nu mă interesează.
Cred că ați auzit expresia „Ce film bun am văzut!” sau „Ce film îmi recomandați?”. Ei bine, majoritatea oamenilor văd filmele, dar habar nu au nimic despre ele. Adică habar nu au cine joacă în ele, cine regizează, în ce an a fost lansat... de genul. Și nu îmi place chestia asta.
Frate, dacă vezi un film, te duci la cinema... nu te duci și alegi atunci. Te uiți, acasă, pe magicul, infailibilul, dumnezeiescul IMDB, adică Internet Movie Data Base, unde găsești: an, regizor, actori, câștiguri, notă, gen, poster, trailer, imagini, trivia, gafe, citate din film... informații despre actori/regizori etc.
Mereu fac asta, dar eu nu mă duc la cinema. Mi se pare scump să dai 15 lei pe un bilet, să-ți mai iei niște popcorn de 2 lei, o Coca Cola la jumătate de litru la 4 lei, să stai 2 ore sau cât durează filmul, să te uiți la el (nu uitați să postați pe Facebook că faceți asta!!!) și apoi să te lauzi „am fost la cinema”.
Le văd frumos de acasă, HD, calitate 1080 pixeli pe 1900 și ceva, stând pe pat, comod, cu un bol de popcorn plin, de care pot face încă 4, și tot 2 lei dau pe grăunțe (sunt mai ieftine decât la microunde), 6 lei pe o sticlă de 2.5 l de Cola, dar nu postez pe Facebook asta.
Dacă vă întrebați, actorii mei favoriți sunt G. Butler, S. Stallone, A. Scwarzenegger, N. Cage, și Dumne - adică Morgan Freeman. Filme preferate - Olympus has Fallen, Rambo (1, 2, 3, 4), The Dark Knight, Terminator, Lock Up, Knowing etc.
În final, nu uitați să cercetați atent review-urile de pe IMDB înainte să vedeți filmul. Cu stimă,
Pintilie Sebastian
joi, 26 iunie 2014
Do you speak English?
Eu da. Dar voi? Engleza a devenit a 3-a cea mai vorbită limbă a lumii, după mandarină (chineză...) și spaniolă. Desigur, ne-am familiarizat că faptul că engleza e pe primul loc, dar nu e așa. Dar dacă vorbim de întindere... să zicem că da.
În orice caz, învățarea a unei limbi diferite față de cea maternă e un obicei des practicat în lume. Dacă un european cunoaște, în medie, una dintre următoarele: engleză, franceză, spaniolă sau germană și limba maternă, noi românii, nu ne mândrim nici cu faptul că ne știm limba foarte „ghini”...
Am auzi că pentru depunerea unei aplicații la un loc de muncă trebuie să cunoști cel puțin o limbă străină la perfecție... în restul Europei, desigur.
Am auzit și de persoane care știu limba engleză, dar habar nu au de gramatica ei. Sunt și englezi, mai des americani, care spun „I does”, „Why you sad?” sau „She readed”. Frate, dacă înveți vocabular, învață și gramatică!
În final, ca de obicei, rămâne să spun doar: sunt mândru că vorbesc limba asta. Îmi va trebui. Cu stimă,
Pintilie Sebastian
În orice caz, învățarea a unei limbi diferite față de cea maternă e un obicei des practicat în lume. Dacă un european cunoaște, în medie, una dintre următoarele: engleză, franceză, spaniolă sau germană și limba maternă, noi românii, nu ne mândrim nici cu faptul că ne știm limba foarte „ghini”...
Am auzi că pentru depunerea unei aplicații la un loc de muncă trebuie să cunoști cel puțin o limbă străină la perfecție... în restul Europei, desigur.
Am auzit și de persoane care știu limba engleză, dar habar nu au de gramatica ei. Sunt și englezi, mai des americani, care spun „I does”, „Why you sad?” sau „She readed”. Frate, dacă înveți vocabular, învață și gramatică!
În final, ca de obicei, rămâne să spun doar: sunt mândru că vorbesc limba asta. Îmi va trebui. Cu stimă,
Pintilie Sebastian
miercuri, 25 iunie 2014
Mărul inteligent
Pun pariu că acest gând v-a dus imediat la „incomensurabilele” telefoane cu ecran tactil (touchscreen, pentru cei care vorbesc romgleza). Ei bine, mda, și ele sunt telefoane, dar telefon - adevăratul telefon - e doar cel folosit la vorbirea la distanță (de aici vine și cuvântul tele - phon), pe când un telefon modern e folosit și pentru jocuri, GPS, calculator, lanternă, ceas alarmă, accesarea Internetului.
Vorbind despre telefoanele moderne - imediat gândul ne zboară la IPhone. V-ați dat seama că Phone vine dela telefon, dar I, de unde? După o mică cercetare, vine de la intelligent. Da, deci telefon inteligent.
La fel și pentru IPad, IPod, IOS (OS venind de la operating system, sistem de operare). Dar Mac? Ei bine, Mac este un tip de mere americane, ca să zicem așa. De aceea și insigna Apple e... un măr.
Ce cred eu despre Apple? Cam asta: mulți bani, cost mic, profit mare, publicitate multă, oameni... idioți. Nu e nimic diferit într-un IPhone 5 și un Samsung Galaxy. Ba da! Prețul, bateria și eficiența. Mai mic, mai mare și, respectiv, mai mare din nou pentru Samsung.
Cred că ați auzit de veche glumă: „Pentru ce cumperi IPhone? Ca să demonstrezi că ești bogat!”. La fel. Și faza cu: „Ce e diferit la un IPhone 5 față de un IPhone 4? Prețul!”. Compania respectivă scoate un model nou la 6 luni, și dacă (dacă!) schimbă puțin viteza procesorului și memoria plăcii video.
Așa că eu vă sfătuiesc, luați-vă un Samsung, un HTC, un Allview, chiar și un Nokia Lumia, dar nu vă lăsați păcăliți de propaganda mincinoasă a mărului „inteligent”. Cu stimă,
Pintilie Sebastian
Vorbind despre telefoanele moderne - imediat gândul ne zboară la IPhone. V-ați dat seama că Phone vine dela telefon, dar I, de unde? După o mică cercetare, vine de la intelligent. Da, deci telefon inteligent.
La fel și pentru IPad, IPod, IOS (OS venind de la operating system, sistem de operare). Dar Mac? Ei bine, Mac este un tip de mere americane, ca să zicem așa. De aceea și insigna Apple e... un măr.
Ce cred eu despre Apple? Cam asta: mulți bani, cost mic, profit mare, publicitate multă, oameni... idioți. Nu e nimic diferit într-un IPhone 5 și un Samsung Galaxy. Ba da! Prețul, bateria și eficiența. Mai mic, mai mare și, respectiv, mai mare din nou pentru Samsung.
Cred că ați auzit de veche glumă: „Pentru ce cumperi IPhone? Ca să demonstrezi că ești bogat!”. La fel. Și faza cu: „Ce e diferit la un IPhone 5 față de un IPhone 4? Prețul!”. Compania respectivă scoate un model nou la 6 luni, și dacă (dacă!) schimbă puțin viteza procesorului și memoria plăcii video.
Așa că eu vă sfătuiesc, luați-vă un Samsung, un HTC, un Allview, chiar și un Nokia Lumia, dar nu vă lăsați păcăliți de propaganda mincinoasă a mărului „inteligent”. Cu stimă,
Pintilie Sebastian
marți, 24 iunie 2014
Fotografia
Photos, adică lumină, graphia, adică scriere. Scriere... cu lumină. Aceasta înseamnă fotografie - photographos.
Mereu, când oamenii aud despre fotografie, spun că e ceva comun, simplu și ușor. Dar arta unei fotografii excelente e complicată și grea. Trebuie făcut un balans între contrast, luminozitate, culori, cadru, plasare, focalizare, ISO, și multe altele de care nici eu nu știu.
Multă lume crede că dacă ai un aparat foto, ești fotograf. Unul priceput. Dar din experiență știu că nu e așa. Multă lume crede că și telefonul scoate fotografii profesionale, dar nici asta nu e adevărat. Pentru a fi un maestru în arta fotografiei, îți trebuie un aparat DSLR, sau, mai simplu spus, unul de „profesionist”, mare, cu multe opțiuni, cu multe lentile la îndemână.
Și mie îmi place să fotografiez. Dar nu mă cred bun deloc. Sunt multe lucruri pe care nu le pot face. Asta pentru că aparatul meu eu un Samsung E-90, care nu e un DSLR, dar merge.
Am promis în postarea anterioară că vă voi spune opinia mea asupra filtrelor de culoare. Acestea sunt efecte cromatice aplicate fotografiilor în scopul de a schimba, desigur, cromatica acesteia. Cel mai des folosite efecte sunt alb-negru, reducerea contrastului, introducerea de tente deschise (galben, roz, alb). Eu, sincer, le urăsc. Strică fotografia. Totuși, dacă sunt aplicate cum trebuie, când trebuie și unde trebuie, le pot aprecia. Dacă îți faci poze cu telefonul din 5 în 5 minute, le pui pe Facebook și le aplici mereu câte un efect jalnic cu bine cunoscuta Retrica, atunci nu meriți nimic.
Alt lucru e că cei care au un aparat performant, nu știu să-l păstreze. Trebuie luată o husă, un căpăcel protector sau un șnur de care să fie ținut de fiecare dată când e folosit. Nu vrei să-ți spargi lentila după 2 zile.
În final, mai am de spus doar: bliț-ul nu trebuie folosit des. E făcut pentru momentele, încăperile întunecate. Nu-l folosiți ziua, afară. Dacă aveți un aparat, puteți seta când să-l activați. Cu stimă,
Pintilie Sebastian
Mereu, când oamenii aud despre fotografie, spun că e ceva comun, simplu și ușor. Dar arta unei fotografii excelente e complicată și grea. Trebuie făcut un balans între contrast, luminozitate, culori, cadru, plasare, focalizare, ISO, și multe altele de care nici eu nu știu.
Multă lume crede că dacă ai un aparat foto, ești fotograf. Unul priceput. Dar din experiență știu că nu e așa. Multă lume crede că și telefonul scoate fotografii profesionale, dar nici asta nu e adevărat. Pentru a fi un maestru în arta fotografiei, îți trebuie un aparat DSLR, sau, mai simplu spus, unul de „profesionist”, mare, cu multe opțiuni, cu multe lentile la îndemână.
Și mie îmi place să fotografiez. Dar nu mă cred bun deloc. Sunt multe lucruri pe care nu le pot face. Asta pentru că aparatul meu eu un Samsung E-90, care nu e un DSLR, dar merge.
 |
| Un DSLR Nikon D3000. |
Am promis în postarea anterioară că vă voi spune opinia mea asupra filtrelor de culoare. Acestea sunt efecte cromatice aplicate fotografiilor în scopul de a schimba, desigur, cromatica acesteia. Cel mai des folosite efecte sunt alb-negru, reducerea contrastului, introducerea de tente deschise (galben, roz, alb). Eu, sincer, le urăsc. Strică fotografia. Totuși, dacă sunt aplicate cum trebuie, când trebuie și unde trebuie, le pot aprecia. Dacă îți faci poze cu telefonul din 5 în 5 minute, le pui pe Facebook și le aplici mereu câte un efect jalnic cu bine cunoscuta Retrica, atunci nu meriți nimic.
Alt lucru e că cei care au un aparat performant, nu știu să-l păstreze. Trebuie luată o husă, un căpăcel protector sau un șnur de care să fie ținut de fiecare dată când e folosit. Nu vrei să-ți spargi lentila după 2 zile.
În final, mai am de spus doar: bliț-ul nu trebuie folosit des. E făcut pentru momentele, încăperile întunecate. Nu-l folosiți ziua, afară. Dacă aveți un aparat, puteți seta când să-l activați. Cu stimă,
Pintilie Sebastian
Facebook-ul și rețelele de socializare
Dacă acum 10 ani, întrebai „Ai auzit de Facebook?”, lumea ar fi zis că ai probleme cu fețele și cărțile. Asta pentru că abia în februarie 2004, Mark Zuckeberg a făcut ceea ce noi acum considerăm a fi „indispensabil”: Facebook-ul.
Dacă aș întreba un adolescent, ba chiar și un adult, care folosește zilnic Facebook, cine l-a inventat și când, sunt 100% sigur că nu ar ști. Asta e o altă mare problemă pe care o voi discuta mai târziu.
Deși Facebook e destinat persoanelor peste 13 ani, mulți copii de 8-9 ani, își fac, totuși, cont. Acesta nu e un lucru foarte bun, suntem cu toții siguri. Din cauza lor, site-ul e asaltat de „adulți” care fac comentarii infantile unor pagini, persoane sau articole cu contul de Facebook. Desigur, adulții aceia sunt... copii.
Alt lucru îngrijorător e că această unealtă de comunicare, cum o văd adolescenții, aduce la pragul disperării limba română, alt subiect ce rămâne de discutat. Obișnuința de a scrie repede nu i-a dus cu gândul la metode de a scrie folosindu-și toate cele 10 degete, ci doar la folosirea de prescurtări, uneori total greșite, sau la scrierea folosind alte caractere, spre exemplu: $ în loc de s, 3 în loc de e, k în loc de c etc.
Desigur, odată cu grădinița făcându-și loc pe Internet, apar și problemele de securitate online. Mulți copii își pun parole simple, cum ar fi 123456abc, parola, qwertyasdfg123 etc. care atrag alte persoane să le „fure” conturile prin cracking (atenție, nu hacking!). O testare rapidă a parolei, pe un site verificat, sigur, care îți arată cât i-ar lua unui program să îți spargă parola, se găsește aici.
În ultimul rând, Facebook-ul a devenit o sursă primară de trend-uri noi, printre care selfie-ul, Retrica, sau filtrele de culoare. Multe din acestea, în opinia mea, sunt dezgustătoare.
Totuși, vorbesc despre ele altcândva. Cu stimă,
Pintilie Sebastian
Dacă aș întreba un adolescent, ba chiar și un adult, care folosește zilnic Facebook, cine l-a inventat și când, sunt 100% sigur că nu ar ști. Asta e o altă mare problemă pe care o voi discuta mai târziu.
Deși Facebook e destinat persoanelor peste 13 ani, mulți copii de 8-9 ani, își fac, totuși, cont. Acesta nu e un lucru foarte bun, suntem cu toții siguri. Din cauza lor, site-ul e asaltat de „adulți” care fac comentarii infantile unor pagini, persoane sau articole cu contul de Facebook. Desigur, adulții aceia sunt... copii.
Alt lucru îngrijorător e că această unealtă de comunicare, cum o văd adolescenții, aduce la pragul disperării limba română, alt subiect ce rămâne de discutat. Obișnuința de a scrie repede nu i-a dus cu gândul la metode de a scrie folosindu-și toate cele 10 degete, ci doar la folosirea de prescurtări, uneori total greșite, sau la scrierea folosind alte caractere, spre exemplu: $ în loc de s, 3 în loc de e, k în loc de c etc.
Desigur, odată cu grădinița făcându-și loc pe Internet, apar și problemele de securitate online. Mulți copii își pun parole simple, cum ar fi 123456abc, parola, qwertyasdfg123 etc. care atrag alte persoane să le „fure” conturile prin cracking (atenție, nu hacking!). O testare rapidă a parolei, pe un site verificat, sigur, care îți arată cât i-ar lua unui program să îți spargă parola, se găsește aici.
În ultimul rând, Facebook-ul a devenit o sursă primară de trend-uri noi, printre care selfie-ul, Retrica, sau filtrele de culoare. Multe din acestea, în opinia mea, sunt dezgustătoare.
Totuși, vorbesc despre ele altcândva. Cu stimă,
Pintilie Sebastian
De început
Sunt o simplă persoană. Probabil că ideile pe care le voi înșirui de acum încolo sunt mai acceptate, sau mai puțin acceptate. Luați în considerare că fiecare om are opiniile lui în ceea ce privește un anumit subiect.
Cel mai des, voi vorbi de știință, tehnologie, viața de zi cu zi, care include: rețele de socializare, obiceiuri și probleme globale. Îmi place să mă informez, de aceea mereu voi căuta înainte de a posta.
Sper ca ideile mele pe care le voi posta aici să vă placă. Cu stimă,
Pintilie Sebastian
Cel mai des, voi vorbi de știință, tehnologie, viața de zi cu zi, care include: rețele de socializare, obiceiuri și probleme globale. Îmi place să mă informez, de aceea mereu voi căuta înainte de a posta.
Sper ca ideile mele pe care le voi posta aici să vă placă. Cu stimă,
Pintilie Sebastian
Abonați-vă la:
Postări (Atom)